Mă simt dezolată. Pentru că o studentă iminentă a murit pentru a învăţa mai mult, iar eu stau şi pierd timpul degeaba şi de multe ori nu învăţ la timp, iar apoi îmi pare rău. Nu am cunoscut-o, aşa că atunci când îmi pare rău pentru ea, îmi pare rău pentru medicul care ar fi fost şi pentru mine că nu fac mai mult pentru cariera mea.
Trebuie să îmi reamintesc că facultatea mea e ca o slujbă, asta însemnând că ar trebui să îi acord atât timp cât aş acorda unei slujbe dacă aş munci. Deci de acum înainte, voi învăţa în fiecare zi. Va fi cu adevărat slujba mea. Şi mă va ajuta, voi deveni o studentă mai bună pentru a putea fi un medic foarte bun.
noruega
Acum 5 ani