3 metros sobre el cielo

Y de repente te das cuenta de que todo ha terminado. Ya no hay vuelta atrás. Y justo entonces intentas recordar en qué momento comenzó todo.
Y es ahí, justo en ése momento, cuando te das cuenta de que las cosas solo ocurren una vez. Y por mucho que te esfuerces ya nunca volverás a sentir lo mismo. Ya nunca tendrás la sensación de estar a tres metros sobre el cielo.

 Eu nu am fost deasupra cerului, nici nu am ajuns sa ating un nor alături de tine. Acea iubire la care visam, acea poveste una într-o mie... noi nu am avut-o. M-am lăsat condusă într-o iubire oarecare din dorinţa de a fi iubită, de a crea o poveste. Dar am învăţat că iubirea nu o creezi cu un oarecare, sper că de data aceasta voi aştepta ceea ce trebuie! Ar fi durut mai rău dacă am fi avut o asemenea iubire, dar m-aş fi consolat cu gândul că am avut ocazia să cunosc iubirea! Dar oare aş mai fi putut trăi? Când voi cunoaşte iubirea, sper să am un final de poveste fericit, pentru a nu învăţa să trăiesc fără el.

Greşeală

Mă uit acum la tine, iar corpul pe care altădată îl iubeam întreg şi părticică cu părticică, acum este străin şi nedorit.

Mă gândesc la tine, la ceea ce a fost pe care eu îl numeam „noi” şi încep să îmi dau seama de ce nu a mers. De ce, chiar dacă nu m-ai fi rănit, mai târziu tot nu ar mai fi mers pentru că m-aş fi trezit. Nu, nu mă mai refer la corpul tău, ci la toate defectele pe care mi le-ai arătat, multe, din ce în ce mai multe, până când au fost prea multe.

Eşti greşeala mea pe care nu am apucat să o fac fiind adolescentă, pe care am făcut-o ca o adolescentă, crezând că sunt matură.

De ce moare iubirea? De ce nu mai există iubire? Oare au existat vreodată măcar doi oameni, cuplu fiind, cărora iubirea să le crească zi de zi? Care să îl simtă pe celălalt mereu prezent în suflet, în trup, în fiecare miros, în fiecare gust, în fiecare orice? Oare au existat? Oare există alţii? Oare vor exista alţii?

Cine îmi poate spune ce e iubirea?