Merg prin ceaţă. Îmi oferă acel sentiment de Crăciun, de copilărie. Nu mă deranjează frigul ce îmi înroşeşte nasul şi îmi albeşte părul. Acelaşi frig era prezent când ne dădeam cu sania, când construiam oameni de zăpadă sau ne băteam cu zăpadă, ne însoţea la colindat, fiind martor la bucuria noastră inocentă.
Mă simt învăluită în ceaţă. În multe aspecte. Dar ştiu că le voi găsi rezolvare sau viaţa îmi va oferi rezolvare.